~In fata fantasmelor imobiliare , Mugur Isarescu scoate sabia ; dar o sabie de lemn

ARTUR SILVESTRI : 

Survenite pe neasteptate si comentate in chip de eveniment de o presa care , nu o data , pare sa descopere a mia oara roata sau obtinerea focului , cateva declaratii ale guvernatorului Bancii Nationale confirma o realitate incredibila care arata -cum am scris in cateva randuri  – ca in Romania imobiliara baza statistica este sublima dar lipseste cu desavarsire . Intre altele , si din acest motiv noi avem o piata de legende , mitologii si fantasme de o virulenta de neinchipuit si o lipsa de orientare in materie de preturi care adeseori seamana cu o ghicitoare facuta si mai de nedezlegat de lacomia funciara a unui popor invatat prematur cu castigurile instantanee si la valori enorme . La drept vorbind , cam tot ceea ce introduce “stapanul banilor romanesti ” in dizertatia despre halucinatiile imobiliare nu se poate contesta dar sunt concluzii arhi-cunoscute in mediile de examinari lucide  despre care insa prea putini cuteaza sa  se exprime public din motive adeseori de neinteles  . Iata numai cateva asertiuni cu caracter de truism  dar  in sine o raritate in dezbaterea publica . “Credem -zice guvernatorul  – că datele care se vântură în prezent pe piaţa imobiliară sunt date de ofertă. Se cer nişte preţuri. Se vântură aceste preţuri care pentru mine nu sunt adevărate, oricine poate să ceară oricât, iar asta nu înseamnă că e un preţ de tranzacţie”. Asa si este , de buna seama, dar concluzia ca preturile in circulatie publica de la noi sunt ” preturile de strigare ” am sustinut-o in cinci ani recenti de nenumarate ori , atat in carti si in emisiuni de radio si televiziune cat si, evident , in ” Monitorul imobiliar ” de un an si ceva de cand exista acest buletin . Radiografia halucinatiilor colective continua in acest fel :”Daca te uiti la statisticile pe segmentul imobiliar-descopera azi dl. Mugur Isarescu –  preturile par de speriat si par adecvate pentru nordul Bucurestiului ” , emitand o concluzie incontestabila despre care ,insa , am vorbit adeseori si i-am evocat sursele caci aproape toate sursele de informatie prelucrata (fiindca informatia bruta nu exista ) provin de la agentii imobiliare ” cu staif ” care nu lucreaza decat ” lux” , ” vile ” si terenuri scumpe aflate “cartiere selecte ” sau , cum se zice mai de curand in limbajul de aspiranti la conditia de neo-ciocoi , ” exclusiviste ” . In  fine , alte cateva observatii si diagnostice ” a vol d’oiseau ” :“Preturile care se vantura sunt de oferta si trebuie sa vedem daca sunt adevarate pentru ca se mediatizeaza si au darul de a speria. Pe aceste informatii se creeaza o intreaga fantasma privind piata imobiliara. Notarii pot sa furnizeze date reale despre tranzactii. Trebuie sa avem o analiza pe baza de realitate” . Inutil sa spun ca despre ” fantasme ” , “mediatizare” aiuristica ( luaind aspectul unui adevarat ” prostologhikon ” ,de fapt  o antologie de absurditati ) si solutia spargerii monopolului de informatie oculta depozitata in notariate am vorbit de zeci de ori si am facut-o cu un rost .Deduc , asadar ,ca in aceasta tara ,si in aceasta materie , numai dl.Mugur Isarescu si cu mine avem libertatea de a spune ce gandim .
In orice caz devine evident ca ,indiferent de motiv , dl. Mugur Isarescu scoate sabia dar , din pacate , o sabie de lemn . Ceea ce aflam ca incheieri inca pipaite nu sunt decat realitati vizibile cu ochiul liber iar ideea de a se face o consfatuire cu capeteniile notarilor in  scopul unui “schimb de informatii utile ” este ridicula prin formalism si birocratie de convorbire in spatele usilor inchise . In fond, desi pozitiv, acesta nu-i decat un mic pas initial in forma unui consult medical de cabinet si intre specialisti si complet nesatisfacator pentru o boala a societatii ce trebuie tratata rapid si cu hotarare . Caci daca datele ce s-ar putea obtine in materie de preturi de vanzari consumate ( nu “propuse ” ) ar da o imagine atat Bancii Nationale cat si notarilor  si abia ulterior acestea ar deveni, prin prelucrare , informatie de uz curent , inca nu am facut ceea ce este firesc si se face de mult in societatile asezate . Noi trebuie sa avem ,ca si altii , in documente publice si accesibile (chiar si cumparate cu bani), toate concluziile ce decurg din procesele de piata consumate ( volum de vanzari totale si defalcate  , preturi medii   pe categorii  etc. )  desi in Franta , asa cum spun de ani de zile , acestea sunt obligatorii pentru reteaua nationala de notariate si se afla la indemana in vederea clarificarii sistemului de valori in materia achizitiei si vanzarii .
Astfel incat “butonul decisiv ” trebuie cautat in cateva minore ( prin forma ) modificari de legislatie , cu obligatia notarilor de a pune in circulatie publica “baza statistica “( socotita azi ” interna” desi reflecta fenomene obiective ) dar , in acelasi timp , prin fortarea Institutului National de Statistica sa dedice “imobiliarului ” un sector definit , asa cum exista la altii  dar nu la noi  .
Insa , repet, acestia sunt pasi initiali fiindca desi perspectiva asupra valorilor de vanzare ar deveni ,astfel, categoric mai limpezita , ramane impenetrabil domeniul aproape opac al inchirierilor unde  aproape nimeni nu se poate descurca in absoluta debandada din sistemul fiscal de la noi  .