~De ce cresc preturile ? Un motiv constant : ” monstruoasa coalitie dintre jurnalistii iresponsabili si agentii exhibitionisti ” – ” Ciorba re-incalzita ”

Cu prea putina vreme in urma , o publicatie ce s-a specializat in bombardamente de stiri atat de aiuritoare incat te baga in racori , comenta in extenso gandirile unei intelectuale din tagma „analistilor cu opera facuta din citate” incheind ritos cu aceste cuvinte :Profitul obtinut pe baza investitiei in proiectele rezidentiale dezvoltate in Romania poate atinge 500% in urmatorii 10 ani, ca urmare a integrarii in UE, conform unor date PricewaterhouseCoopers (PwC).Urmeaza , bineinteles ,cateva propozitii din ” analiza ” ganditoarei de pe Dambovita care , in plan subtire , ar confirma ,prin evocari de ” cresteri de pret ” (la drept vorbind neintemeiate pe nici un izvor inatacabil ) „datele ” (??!!) invocate de jurnalist desi acestea nu sunt decat o ciorba reincalzita , in circulatie acum aproape trei ani si cu un caracter fantomatic dovedit. .
Luat la bani marunti , documentul este un fals si intreaga ” analiza ” – un colaj de o factura rudimentara ( desi curenta ) insa desgustatoare moraliceste . Procedeul e clasic , ca sa zic asa ,iar reteta se utilizeaza industrial in ” presa noastra economica” a carei valoare se rezuma , in uimitor de multe cazuri , la numai doi lei .S-a luat o „vorbire ” de agent imobiliar rostita cu vreo ocazie protocolara ( de fapt,un sef de grupa de agenti care isi zice , in stil anglo-saxon , marketing research ) si s-a impanat cu o asa-zisa „referinta de autoritate ” de provenienta straina in ideea ca ” strainii stiu mai bine ca noi ” si au ” credibilitate pe plan extern ” . Atata doar ca” raportul de piata imobiliara ” evocat cu o staruinta demna de o cauza mai buna nu exista in forma atat de frecvent citata (dar niciodata citita direct)fiind doar un refren de folklor imobiliar careia nu i se mai cunoaste origina ; si fiindca „sursa ” nu-i de gasit , i s-au atasat cateva citate de aspect general dintr-un ” ghid de afaceri in Romania „, cu acelasi autor strain , spre a se da senzatia verosimilului si ” a drege busuiocul „. Insa nu rezulta decat o mica gainarie fara nici un sens care face raul intr-un mod lipsit de scrupule si cu o iresponsabilitate ce uluieste .
Aceasta metoda este atat de raspandita astazi incat , urmarindu-i efectele de o nocivitate incontestabila , te cuprinde un straniu simtamant de vid istoric. Rand pe rand , cam toate domeniile imobiliarului unde circula bani multi si exista ” investitori generosi” care stiu ce insemnata e ” cota buna de piata” si nu se dau in laturi s-o cultive , au fost atinse de aceasta filoxera a ” vorbelor in vant ” ce impresioneaza , prin cifre aiuritoare si procente de pura inventie , pe toti cei, nu putini , al caror ideal nu-i castigul din efort ci ” lovitura la jocul de bingo” ori la „lotto”. Caci , in fond, pe langa multe motive nu de tot incompatibile cu acest cerc vicios ce trebuie spart cat mai curand , preturile cresc si din cauza acestei monstruoase coalitii intre jurnalistul iresponsabil si agentul imobiliar exhibitionist.
Unii pun aceasta atitudine a cate unui „activist de organizatie imobiliara ” in seama lacomiei si cred ca , umfland cu pompa preturi care si asa sunt neverosimile si fantasmagorice ,si-ar creste incasarile prin majorare de comision . Insa la un calcul simplu rezulta ca , daca excludem micile ” ciupeli” prin complicitate cu vanzatorul si impartire frateasca de surplus ( care, adeseori, se dovedeste iluzorie fiindca la portile Orientului orice intelegere nu dureaza decat doua minute ) , castigul teoretic e minor si chiar nul fiindca , totusi, la noi (dar si la altii ) platile se fac numai ” la tranzactionare ” si – vorba unuia – ” daca nu vinzi , ai facut munca voluntara „, pierzand timp si bani fara nici un efect . Etiologia acestor aparitii socante este ,insa,exhibitionismul constitutiv , un derivat de frustrari multiple ce arata ca omul care le practica stie ca nu insemneaza nimic dar nadajduieste sa iasa din multime cu orice pret .Astazi intalnim un numar de ” bagatori de seama ” care , invatand inca alfabetul imobiliarului si dobandind ca vocabular de baza cam douazeci de cuvinte americane ,isi dau cu parerea facand opera de citate de pe urma careia nu ramane nimic si care , de fapt, nici nu poate fi verificata niciodata caci totul se exercita „jurnalistic ” , in efemerul pur si de pe o zi pe alta .
Specimenul nu supara in sine , supara atitudinea necalificata a ” jurnalistului facut pe puncte ” ce asculta cu gura cascata enormitati ce se zice ca produc ” rating ” si „aduc cititori” desi nu sunt decat o fratie a minciunii institutionalizate. Caci daca aceasta compozitie de frustrat patent care , stiind ca nu-i decat un surogat de ” neica nimeni ” , n-ar fi cultivat de alti ignoranti de aceeasi teapa , verificandu-i-se ferm orice opinie si facandu-se boycott acolo unde apare impostura obraznica , realitatile romanesti s-ar arata mai clar si mai inteligibil decat acum, cand totul pare un amestec de suprarealitate si triumfalism maladiv . Insa cine sa o faca ?

ARTUR SILVESTRI