• „MONITORUL IMOBILIAR ” -singura sursa independenta despre piata locala

    ____________________________ ____________________________ PESTE 350 DE SUBIECTE IMOBILIARE DE MARE INTERES ; CA SA LE CITITI, APASATI AICI >>>>>>> _____________________________ SCRIE AICI : INTREABA SAU COMPLETEAZA Artur Silvestri >>contact >aici >> _____________________________
  • " ROMANIA VAZUTA DINSPRE EUROPA "

    monitor-imobiliar1.jpg ______________________________ In Europa, " traditia" si " natura" sunt reguli de fier ce nu se pun in discutie ; la Bucuresti , acestea inca nu se cunosc. Dar se vor cunoaste curand , indiferent ce crede Stapanirea . _______________________________
  • DE CE A APARUT " MONITORUL IMOBILIAR " ?

    " Monitor Imobiliar " este un buletin cotidian de comentarii , analize , opinii si prognoze pe tema imobiliara romaneasca alcatuit de dr. Artur Silvestri , professeur - visiteur la Universite Francophone Internationale din Bruxelles si fondator al SGA ROMANIA - INSTITUTUL DE CONSULTANTA IMOBILIARA LTD. Materialul prezent in acest buletin poate fi preluat gratuit pentru uzul presei cu conditia mentiunii sursei ( " Monitor Imobiliar " ) si a autorului . Buletinul este redactat de dr. Artur Silvestri in baza unei documentatii de piata romaneasca alcatuita de SGA ROMANIA si , deopotriva , prin documentatia europeana proprie . Orice aprofundari tematice se pot solicita la adresa de e-mail : sga.romania.contact@gmail.com sau direct editorului , la adresa monitor.imobiliar@gmail.com ________________________________ ClickLink.ro ________________________________ O CARTE " DE IMOBILIAR", APARUTA IN LUNA IULIE 2008 _______________________________ ________________________________
  • DOUA INTERVIURI INCENDIARE, CARE AU STARNIT COMENTARII SI AU FACUT EPOCA

    Artur Silvestri: Unii vorbesc despre mine ca despre un personaj excentric, naiv si idealist "Wall-Street", 31 Iulie 2006 "Nu privesc emisiunile de televiziune, cel putin in Romania, unde acestea sunt pur si simplu dezgustatoare prin slugarnicie, sub-cultura si un gen de suprarealitate unde nu se poate identifica aproape nimic din viata cotidiana de la noi", spune Artur Silvestri, Director General al grupului S.G.A. Romania - Institutul de Consultanta Imobiliara si profesor in gestiune imobiliara si expertiza de patrimoniu la Universitatea Internationala Francofona (U.F.I. ) din Bruxelles. >>>>intreg interviul aici>>>> ________________________ Bucurestii-o-vietate-handicapata-de-hotie-avand-numai-un- sfert - de - plaman "Daca vorbim punctual, nici macar in Turcia nu exista mall-uri in mijlocul orasului, caci 'Galleries La Fayette' din Paris sau 'El Corte Ingles' din Barcelona, nu sunt mall-uri, dar la noi sunt, si intentia unora este sa le intinda pana chiar in preajma Ateneului sub privirile prostite ale unei majoritati ce isi pierde vremea cu privitul la televizor" - Artur Silvestri ________________________
  • REFERINTE/click pe tema preferata

  • ALTE CARTI DE "IMOBILIAR"

    artur-silvestri-exercitii-de-exorcism-social.jpg _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ artur-silvestri-apogeul-derutei.jpg __________________________ artur-silvestri-apologia-hazardului.jpg __________________________ __________________________ artur-silvestri-efectul-thales-din-milet.jpg __________________________ __________________________________
___________________________________ ___________________________________
Reclame

~Secrete si iluzii : „Frăţia dolarului“

Ideea că noi vom extrage profit şi vom câştiga bani din tu­rism şi din agricultură – care se susţinea, pe la începutul anilor ’90, în mod obsesiv şi se înfăţişa aproape ca un postulat – începe astăzi să se confirme, cel puţin în datele ei principiale. Şi totuşi, evoluţia a fost lentă şi, până la un punct, aproape imperceptibilă faţă de predic­ţiune (iar în materie de agricultură – absolut iluzorie) încât totul apare unora ca fiind o simplă ipoteză ce nu se confirmă şi nici nu va avea vreodată un viitor. Cu toate acestea, anumite modificări se observă, fără să se prezinte în felul spectaculos ce s-ar fi dorit. Însă, şi pe această temă, este evidentă lipsa de strategie ce aduce o dezvoltare sporadică şi concentrată încă acolo unde, totuşi, resursele sunt li­mi­tate sau, mai bine zis, definite în loc să se privească totul „de sus“ şi să se adopte mişcări largi, pe „alt picior“ şi cu evoluţii în termen lung. Astfel încât, în mod neobişnuit, noi am ales desfăşurări ceva mai spectaculoase în domeniul „imobiliarului pentru turismul de lux“ şi „plasăm bani“ în hotelerie de trei şi de patru stele (dar, adeseori, „stele à la Roumain“) şi chiar dacă nu greşim în imediat vom avea, peste încă o vreme, o saturaţie şi, deci, oprire din dezvoltare ce ne va ţine în loc. Dar această etapă era, la drept vorbind, inevitabilă căci trebuia să se concentreze în direcţia „unde se află banii“. Într-o ţară unde interesul popular pentru călătorie există dar „nu sunt bani“ şi unde „străinul“ vine doar întâmplător căci pare că nu îl atrage nimic, preferând (dintre destinaţiile de alternativă) „ieftina Bulgarie ospitalieră“ şi „Ungaria cu geografie de pustă“, ceea ce trebuia atras şi, prin urmare, „satisfăcut“ era „turismul de afaceri“ ce se măsoară, de obicei, în „programe“ şi „proiecte“ şi într-un meca­nism destul de lipsit de fantezie , manifestandu-se prin „reţete“ cu caracter universal. Astfel încât, „hotelul de patru stele“ cu „sală de conferinţe“, salon cu pian, piscină, restaurant, cramă şi sală de biliard, gândit pentru lip­sitele de originalitate „team-building“ ce se fac întotdeauna „la rece“ şi „ca la carte“ s-a dovedit a fi, încă de timpuriu, soluţia lesnicioasă şi inteligibilă. Pentru cei care, cultivând „frăţia dolarului“, pot să lege cu uşurinţă prietenii contractuale cu cei aflaţi în „cercul de cunoştinţe“ (căci afacerile se întâlnesc iar „banii se fac din alţi bani“) aceasta a fost, ani de-a rândul, investiţia la îndemână şi un fel de robinet cu câştiguri sigure, ritmice şi previzibile chiar dacă nesănătoase.

Cum însă nimic nu este etern, şi această concluzie s-a dove­dit determinată de vremurile in schimbare şi astăzi a înainta cu stăruinţă exclusivă în turismul (şi, deci, „imobiliarul turistic“) de lux nu pare a mai fi recomandabil. Astfel, dacă insistăm în această direcţie, noi vom avea un deficit de cerere (căci aceasta este, evident, limitată) iar alte participări masive nu vom mai întâlni câtă vreme Poiana Braşov nu este Cortina d’Ampezzo iar Neptun nu este Cannes sau Saint-Tropez şi nici nu vor fi vreodată altfel decât un surogat fără cine ştie ce însemnătate.

Rezultă, deci, că va trebui sa ne îndreptăm acolo unde există potenţial virgin, adică acolo unde nu am înaintat în exploataţie fiindcă nu am ştiut ce avem sau nu erau motive să ne îndemne în vederea unui câştig rapid care acesta s-a căutat cu febrilitate şi în chip greşit. În această materie, însă, potenţialul României în „imobiliarul turistic“ rămâne uriaş. Aici există ceea ce în alte părţi nu are atâta răspândire, adică o geografie diversă de unde se poate extrage un număr impresionant de soluţii variate care la alţii se regăsesc doar monoton chiar dacă impun prin intensitatea unicatului. Noi avem „pri­mi­tivism“, ce se caută – şi „se vinde“ bine când, însă, la noi se detestă ca fiind ţărănie şi „înapoiere“; avem o viaţă rurală, montană şi cam­pestră, cu trăsături şi conţinut „ecologic“ care nu este scenografie a „vieţii sănătoase“ ci viaţă sănătoasă în stare pură; avem istorie (pe care, cu inconştienţă şi sfătuiţi de câte un „intelectual“ exprimat câteva zeci de ani în preajma unui rege african, o detestăm). Astfel, va trebui să ne descoperim pe noi înşine şi să înţelegem că, astăzi, câştigă acela care îşi cultivă „diferenţa specifică“, impune varie­tatea şi afirmă ceea ce are „altfel“ decât alţii care, la rândul lor, se străduiesc în a scoate la suprafaţă „definiţia lor“. În această ma­terie, noi vom afla, nu prea curând dar nici prea târziu, că „identitatea şi diferenţa însemnează câştig, şi deci bani“. Bineînţeles că, în „limba de metal“ a acestei vremi pigmentată cu un fel de „romgleză“, acestea se cheamă „brand“ adică „imagine capabilă de a se vinde“ „marfa specificului nostru“, totemul. Căci fără el cei „ce vor veni“ aici vor fi puţini, nedefiniţi şi oarecari. Şi, spre a veni către noi, avem nevoie de „drumul de fier“ ce se invoca de către Eminescu, adică de „căi de comunicaţie“ altele decât astăzi fiindcă, spre a vedea Apusenii în măreţia lor de sanctuar mut, este nevoie de drum bun până acolo unde splendoarea naturii se dezvăluie.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: