~In ciuda Fiscului , ” neo-iobagia ” in materie de chirii continua la nesfarsit

Impresia de suprarealitate ce defineste Romania de azi se confirma punct cu punct de vreme ce aici totul este scenografic , formal si fabricat in vederea “raportului birocratic corect ” .
Pe la inceputul toamnei lui 2007 , o interventie in dispozitiile fiscale dadea unora sentimentul unei oarecari ” americanizari ” care, inasprind amenzile pentru orice intarziere de inregistrare ori de ” raportari ” , ar fi adus si mai multa rigoare in materie de ” chirie obtinuta din imobiliar ” ,unde – cel putin in tema “apartamentelor de bloc “-nimeni nu are nici statistici si nici o imagine cat de sumara iar colectarea darilor este , precum bine se stie , foarte aproximativa . Insa, ca si in alte randuri , si acesta este un pompierism fara nici un efect in continut. Opacitatea ” incasarilor de bani in mana ” se va mentine fara nici cea mai mica indoiala si inca multi ani de acum inainte nefericitii de tineri ” urbanizati de nevoie ” si care nici macar nu au dreptul de a se inrobi pe viata la un credit ipotecar vor plati milioane de lei vechi pentru o camaruta de apartament oribil unde conlocuiesc cu alti salariati marunti ,intr-o atmosfera de ” azil de noapte ” sau de “batalion disciplinar ” , tremurand de spaima sa nu-l supere pe proprietar si sa nu fie zvarliti in strada ca un gunoi. Caci nu “intarzierea inregistrarii ” este , in aceasta materie, esentialul ci ” absenta ei totala ” , castigul de bani in cea mai neagra ilegalitate si intr-un evazionism de un carnavalesc sinistru unde ” invoiala intre grof si iobag ” nu denota decat imperativul epocii unde ” cine are ” smulge tot ce poate in vederea a ” tot mai mult ” si ” cine nu are ” se resemneaza pe moment traind in iluzii adesea desarte . Unii au dedus din aceasta hotie quasi-oficializata ( despre care nu se vorbeste ca si cum ar fi o boala rusinoasa ) un argument in a defini in negativ pe romanul smecher si invartit insa aceasta incheiere nu e adevarata . Totul porneste de la modelul social gresit si de la exemplul ” Romaniei de televizor ” unde stapaneste multimea sufocanta alcatuita din ” vipuri ” ce traiesc din trafic divers si ramificat , din supra-zeciuieli baroce si din ” afaceri ” de tinator de loc si procurist de mari banditi cu absoluta imunitate .La drept vorbind, intr-o tara unde despre aproape oricare din ocupantii scenei se vorbeste in gura mare in felul unor jecmanitori patentati carora nu li se intampla nimic , idealul omului marunt devine ” spiritul descurcaret ” si orice mic furt ” la cantar ” – o victorie a doctrinei invartelii ilustrata azi de “marii barbati ai natiei ” , de fapt niste simple caricaturi desgustatoare care nu sunt bune de nimic .

ARTUR SILVESTRI